consiliere

Dr. Jacob Levy Moreno (părintele psihodramei, născut în Bucureşti, educat în Viena şi stabilit la New York) a făcut o afirmaţie pe care ar trebui să o luăm în considerare:

„O întâlnire în doi: ochi în ochi, faţă în faţă.

Şi când îmi vei fi alături îţi voi lua ochii

Şi-i voi pune în locul alor mei, şi tu vei lua ochii mei

Şi-i vei pune în locul alor tăi.

Şi atunci eu te voi privi cu ochii tăi.

Şi tu mă vei privi cu ai mei.” (1915)

 Acest tip de înţelegere a lucrurilor merită o apreciere şi o critică-

Aprecierea, constă în faptul că încurajează la părtăşie, la expresie, la dialog între consilier şi consiliat. Determină depăşirea posturii de pasivitate din cabinet, în care pacientul/consiliatul este aşezat într-o poziţie relaxată dar fără a-l vedea pe consilier, iar terapeutul alege să se vulnerabilizeze pe sine, să accepte să se implice direct în relaţia cu persoana pe care o consiliază…fapt care poate deveni riscant, dar care umanizează relaţia dintre cei doi.

Critica, vine de la faptul că o persoană care poartă numele de Iacov şi de Levi, ar fi trebuit să intre în lumea consilierii – mă gândesc- cu un bagaj de cunoştinţe biblice solide, astfel încât să poată spune

„O întâlnire în trei: ochi în ochi, faţă în faţă, asistaţi de Duhul.

Şi când îmi vei fi alături îţi voi lua inima

Şi-o voi pune în locul inimii mele, şi tu vei lua inima mea

Şi-o vei pune în locul inimii tale.

Şi atunci eu te voi privi cu inima ta.

Şi tu mă vei privi cu a mea, încălzită de dragostea Lui.”

3 thoughts on “consiliere

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s